Fizicienii au studiat obiectele cu rol de protecție energetică, pentru a explica din punct de vedere științific, după ce legi  functionează

Există o mulțime de studii și cercetări privind natura amuletelor, talismanelor și a altor obiecte de cult, însa multe lucruri din acest domeniu au rămas neexplicate de știință până în ziua de azi. Cu toate acestea, este foarte adevărată afirmația conform căreia dacă ceva funcționează, dar nu ne este clar cum – atunci de vină este doar lipsa de profunzime a cunoștințelor noastre

In acest articol voi expune un punct de vedere, aparținând unor fizicieni ruși, asupra mecanismelor functionării obiectelor cu rol de protecție.
Obiectele cu rol de protecție sunt împărțite în două grupe principale: talismane și amulete.

Fotografie Kirlian. Cruciuliță sfințită.Putem vedea în stânga conturul spațiului cu algoritmi de protecție.

Talismanul  este un obiect de forță, un Emițător creat cu un scop specific, bine determinat. Talismanele acumulează în structura lor energii de formă, gânduri si energii pozitive, direcșionate si implementate cu intenția celui care le creeaza sau chiar a purtătorului ( si pe care obiectul – talisman ulterior le emite(re-directioneaza) catre „obiectul-țintă”, activând si  materializând în plan fizic toate oportunitățile si acțiunile, pentru care a fost programat..

Amuleta este un Receptor și are un rol de redirecționare asupra sa a energiilor negative din mediul înconjurator sau dinspre o persoană ostilă, cu ulterioara lor  anihilare, dispersare, protejându-ne astfel de agresiuni. Mecanismul  de actiune este opus celui exercitat de talisman. Printre energiile de care ne protejeaza o amuletă se află atât intențiile perturbatoare ale altora, îndreptate spre noi, cât și propriile noastre gânduri negative.  Amuleta se asigură că aceste gânduri nu se vor concretiza în plan fizic, protejându-si astfel purtătorul (uneori chiar de sine însuși! 🙂 )

În general, știința a recunoscut de mult timp faptul că gândul este material. Cu o singură condiție: un gând se va materializa numai în cazul în care este emis pe concentrație.. Concentrația gandului poate fi realizata în două moduri: fie acesta a fost emis într-o perioadă de puternic stres (avânt) emoțional, fie în cazul în care acel gand a fost repetat zi după zi, o lungă perioadă de timp, indiferent cu ce intensitate..

Cu alte cuvinte – energia gândului este similară luminii: creierul nostru reacționează atat la flash-uri luminoase (cum ar fi focurile  de artificii), cât și la lumina de la o sursă ce emite în mod constant (cum ar fi stelele). Deoarece  atât gândul, cât și lumina, au caracter de undă, putem folosi rezultatele cercetărilor  în domeniul fizicii fenomenelor luminoase. pentru a studia principiile influentei gandului asupra materiei:

Știința a descris de mult timp fenomenul de concentrare și de dispersie a luminii prin lentile – colectarea și respectiv împrăștierea .Lentila este o piesă cu două suprafețe opuse, folosită singură sau împreună cu alta, pentru a concentra sau a diverge lumina.  Există o analogie directă între lentile și amulete/talismane: talismanul functionează ca o lentila de focusare, amuleta – ca una de împrăștiere, gândul fiind pe post de fascicol luminos. Astfel devine clar principiul functionării acestora.

Schema funcționării lentilei/amuletei/talismanului


Să luăm, de exemplu, talismanul. Acesta concentrează în el energia intenției persoanei emițătoare și, la fel precum o lupă, poate schimba starea materiei, declanșând arderea în punctul de focusare, (obiectiv, care fără acea lupă ar fi fost imposibil de realizat) –  tot așa și talismanul ne poate ajuta să ne concentrăm toată energia pe un singur „punct” – un scop, un obiectiv, altfel de neatins pentru noi. Totuși, trebuie mentionat urmatorul detaliu: este foarte important să existe combinația „gând ca energie – talisman, ca suport ”. Cu alte cuvinte, nu este suficient să avem o „lupă”, ca să aprindem o flacără – ne trebuie, de asemenea, si o rază de lumină: pe timp de noapte nici o „lupă” nu poate aprinde focul!

O situație similară avem și în cazul amuletelor. Majoritatea bolilor sunt un rezultat al faptului că oamenii nu-și conștientizează și, ca urmare, nu-și îndeplinesc menirea în aceasta viata, provocandu-si astfel diverse perturbări , ce le afectează integritatea corpurilor subtile.

Iar boala este doar un mecanism corector, care ne determină să ne recunoaștem și îmbrățișăm carențele, iar în locul lor să dobândim calitățile- lipsa, necesare îndeplinii misiunii din această întrupare. Prin urmare, apelând la o soluție care ne ajută sa ne recăpătăm aceste calități-lipsă , prin eliminarea factorilor ce le blochează, eliminăm și motivul pentru care a apărut o boală sau alta. Când motivul dispare, dispare și corolarul său – boala.

Atât în cazul amuletelor, cât și a talismanelor, atunci când le alegem, de exemplu, pentru a grăbi vindecarea, este important să ținem cont de aura pacientului, alegând culori care o echilibrează (avem o mulțime de posibilitati în ziua de azi de a ne fotografia aura)  La fel ca și în optică, aici este prezent un fenomen similar refracției ( raze de culori diferite vor fi refractate în mod diferit de către „lentilă”) 

De mare ajutor în acest caz ne pot fi orice obiecte destinate echilibrării aurei prin cromoterapie, de la mandale terapeutice la pietre semiprețioase fie incolore, algoritmate corespunzător, fie de culori similare, ca și parte componentă a unui talisman, dar numai acelea, care au fost prelucrate cât mai puțin, sau chiar deloc, deoarece matricea rețelei lor cristaline înmagazinează întreaga Energie specifică lor dată de Creator, în starea ei primordială, nealterată.

Dispozitiv orgonic de buzunar

Este permisă o șlefuire superficială a suprafeței, pentru a-i conferi pietrei atractivitate din punct de vedere estetic, însa orice prelucrare mai serioasă, cum ar fi fațetarea, schimbarea formei, topirea în cazul chihlimbarului, vor distruge structura energetică a amuletei/talismanului și, în cel mai bun caz, acesta se va transforma într-un simplu bibelou – frumos, dar fără nicio valoare.

Ca o concluzie : Oricât de puternici cu trupul, cu mentalul sau cu sufletul (în credința noastră) am fi, există momente și perioade în viața oricărui om, în care parcă nimic nu merge, iar noi simțim nevoia unui sprijin suplimentar. Nu toți avem bafta unor apropiați care să ne poată ajuta eficient. Nu întotdeauna curajul ne e atât de mare încât să ripostăm cum se cuvine unor agresori puternici sau mintea atât de limpede încât să le putem anticipa acțiunile. Nu întotdeauna și nu toți avem discernământ, datorită dependențelor, a obiceiurilor nocive, a programelor limitative impementate de-a lungul vieții etc, pentru a ne putea ajuta singuri. Și cel mai important- nu întotdeauna puterea credinței noastre e atât de mare, încât nici frica, nici starea de copleșire în fața mulțimii necazurilor să nu ne afecteze. Ceea ce înseamnă că, oricât de mare ar fi puterea egregorului spiritual de care aparținem, noi nu putem beneficia de el, oricâte obiecte de cult am avea la purtător. Bineînțeles că orice artefact exterior e o cârjă provizorie, un ghid care vine cu un plus de energie puternic focusată pe problemă, și ne scoate de pe o linie temporală moartă. El ne e alături, până când nu ne recăpătăm cu Liber Arbitru acea putere a credinței și nu restabilim legătura cu propriul Eu, regăsindu-ne drumul.

Cu drag, Masha.